Eu sunt cel mai mic, adica mai am doua surori care sunt mai mari...logic! Diferenta dintre noi este de 2 respectiv 4 ani. Cand eram eu mic si stateam acasa la noi in comuna, familia mea avea tot timpul idei sa mergem fie la padure, fie la un film la Bucuresti, in debarcader, ba colo, ba dincolo…ca te si mirai pe unde ne mai plimbam. Problema era ca sor’mea aia mare era la scoala si nu prea aveam cum sa facem. Pe vremea aia sabata se invata si exact atunci ne apuca mai tare sa ne plimbam. Problema se rezolva repede, adica mergea mama la scoala (ma lua si pe mine sa vad elevii), parlamenta putin cu invatatoarea, o lua pe sor’mea si plecam cu totii.
Si cum tot treceam noi pe la sor’mea sa o luam de la scoala (sa nu va imaginati ca ea plangea ca o luam de la lectii...), dupa un timp am facut 6 ani! Cam pe vremea aia am mers in Capatu’ lu’ 14 la cumparaturi pentru fete...chestii de scoala. La magazin, o vanzatoare o intreaba pe mama daca imi cumpara si mie costum de scoala.
Mama: ...pe asta nu-l dau la scoala ca e mic, are numai 6 ani. Ce sa faca el acolo...
Vanzatoarea: Da-l tanti ca e mai bine de la 6 ani, pierde un an...
Eu: Hai ca ma duc si io mamaaaa, ca e si aia a lu’ Veronica si Palanici...ma duc si io cu ei.
Sor’mea mare: si-l dai la tovarasa mea ca io am terminat si acum o sa aiba cls. I.
Pe 15 septembrie m-am trezit de dimineata sa ma duc la scoala! Era multa lume acolo, omor... Un vecin... nea Florian zicea: Bai Marine (asa imi spun mie acasa), ia niste untura si da asa pe scoala pe la colturi ca o sa roada cainii la ea si se darama...Pe mine, in loc sa ma bage in clasa cu tovarasa la care facuse sor’mea, ce nenorocire crezi ca s-a intamplat. M-a bagat la alta clasa…cand am intrat in acolo ... era o invatatoarea tanara (cred ca era prima ei clasa), schimba doua vorbe cu mine si ma trimite in a doua banca pe randul de la perete. Cand ma uit cu cine m-a pus in banca...era una cu ochelari... M-a luat un plans...ba si plangeam ca s-a speriat invatatoarea si-a venit la mine sa ma intrebe ce s-a intamplat. Eu o ignoram si plangeam...
Mama: nu are nimic tovarasa, vrea el la alta clasa unde a facut sor’sa...da’ nu se poate ca s-a completat clasa.
Eu: %@#%^&* (adica plangeam in hohote)
Tovarasa: Marian…te rog sa te uiti in ochii mei…tu chiar vrei sa mergi la alta clasa?
Eu: DA!
Tovarasa: *&^%$# (lacrima) … duceti-l unde vrea ... daca nu-i place aici...
Si-am plecat sa vorbim cu directoarea scolii ca era risc sa ma imbolnavesc de la atata plans daca nu ma transfera! Intr-un final s-a rezolvat si am ajuns la cls. I E, la tovarasa Calaigiu Aneta.
De cealalta invatatoare n-am mai aflat nimic...nimic...
Era prima femeie pe care am facut-o sa planga ... acum 24 de ani!
